- speteálã
- s. f., g.-d. art. spetélii; pl. spetéli
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
speteálã
Look at other dictionaries:
speteală — SPETEÁLĂ, speteli, s.f. (pop.) Boală a animalelor de tracţiune, care constă în întinderea excesivă a ligamentelor şi a ţesuturilor spinării din cauza eforturilor şi care se manifestă prin şchiopătări, mers greoi etc.; p. ext. (la oameni şi la… … Dicționar Român
platcă — PLÁTCĂ1 s.f. (În expr.) A intra (în) platcă = a) a pierde o partidă la jocul de cărţi; b) a trebui să plătească o datorie. A pune (sau a face pe cineva) platcă = a face (pe cineva) să piardă la jocul de cărţi. A rămâne platcă = a rămâne de ruşine … Dicționar Român
spată — SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, s.f. I. Piesă la războiul de ţesut formată dintr un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinţii căruia trec firele de urzeală. ♦ Beţişor peste… … Dicționar Român
speti — SPETÍ, spetesc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) îmbolnăvi de speteală. ♦ A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. ♦ refl. (Despre oameni) A fi silit să facă faţă unor sarcini materiale… … Dicționar Român
spetire — SPETÍRE s. deşelare, istovire, (Munt. şi Transilv.) dăulare. (spetire unui cal.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime SPETÍRE s. v. speteală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
spetit — SPETÍT, Ă, spetiţi, te, adj. Bolnav de speteală; deşelat; (despre oameni) frânt de şale, istovit, sleit de puteri. – v. speti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPETÍT adj. deşelat, istovit, (reg.) tărniţat, (Munt. şi Transilv.) … Dicționar Român
spetitură — SPETITÚRĂ s. v. speteală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
